Română
Surah Ash-Shuara ( The Poets ) - Aya count 227
طسم
( 1 ) 
Ta. Sin. Mim.
تِلْكَ آيَاتُ الْكِتَابِ الْمُبِينِ
( 2 ) Acestea sunt versetele Cărţii desluşite!
لَعَلَّكَ بَاخِعٌ نَّفْسَكَ أَلَّا يَكُونُوا مُؤْمِنِينَ
( 3 ) S-ar putea să te îmbolnăveşti de mâhnire fiindcă ei nu sunt credincioşi!
إِن نَّشَأْ نُنَزِّلْ عَلَيْهِم مِّنَ السَّمَاءِ آيَةً فَظَلَّتْ أَعْنَاقُهُمْ لَهَا خَاضِعِينَ
( 4 ) Dacă am voi, am pogorî din cer un semn asupra lor şi grumazurile lor se vor pleca smerite înaintea lui.
وَمَا يَأْتِيهِم مِّن ذِكْرٍ مِّنَ الرَّحْمَٰنِ مُحْدَثٍ إِلَّا كَانُوا عَنْهُ مُعْرِضِينَ
( 5 ) Nici o nouă amintire de la Milostivul nu le va veni fără ca ei să nu-i întoarcă spatele.
فَقَدْ كَذَّبُوا فَسَيَأْتِيهِمْ أَنبَاءُ مَا كَانُوا بِهِ يَسْتَهْزِئُونَ
( 6 ) Ei hulesc acum, însă curând le vor veni proorocirile despre ceea ce ei batjocoresc.
أَوَلَمْ يَرَوْا إِلَى الْأَرْضِ كَمْ أَنبَتْنَا فِيهَا مِن كُلِّ زَوْجٍ كَرِيمٍ
( 7 ) Oare ei nu văd pământul? Câte soiuri folositoare am făcut să răsară pe el!
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 8 ) Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 9 ) Domnul tău este Puternicul, Milostivul.
وَإِذْ نَادَىٰ رَبُّكَ مُوسَىٰ أَنِ ائْتِ الْقَوْمَ الظَّالِمِينَ
( 10 ) Domnul tău l-a strigat pe Moise: “Du-te la poporul nedrept,
قَوْمَ فِرْعَوْنَ ۚ أَلَا يَتَّقُونَ
( 11 ) poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?”
قَالَ رَبِّ إِنِّي أَخَافُ أَن يُكَذِّبُونِ
( 12 ) El spuse: “Domnul meu! Mă tem că mă vor socoti mincinos.
وَيَضِيقُ صَدْرِي وَلَا يَنطَلِقُ لِسَانِي فَأَرْسِلْ إِلَىٰ هَارُونَ
( 13 ) Inima mi se strânge, limba mi se împleticeşte. Trimite-l pe Aaron!
وَلَهُمْ عَلَيَّ ذَنبٌ فَأَخَافُ أَن يَقْتُلُونِ
( 14 ) Ei vor arunca asupra mea vreun păcat şi îmi este teamă că mă vor ucide”
قَالَ كَلَّا ۖ فَاذْهَبَا بِآيَاتِنَا ۖ إِنَّا مَعَكُم مُّسْتَمِعُونَ
( 15 ) Dumnezeu spuse: “Ba nu!... Plecaţi amândoi cu semnele Noastre. Vom fi cu voi şi vom asculta.
فَأْتِيَا فِرْعَوْنَ فَقُولَا إِنَّا رَسُولُ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 16 ) Duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor!
أَنْ أَرْسِلْ مَعَنَا بَنِي إِسْرَائِيلَ
( 17 ) Trimite-i cu noi pe fiii lui Israel!”
قَالَ أَلَمْ نُرَبِّكَ فِينَا وَلِيدًا وَلَبِثْتَ فِينَا مِنْ عُمُرِكَ سِنِينَ
( 18 ) Faraon spuse: “Nu te-am crescut între noi pe când erai copil? N-ai petrecut între noi ani din viaţa ta?
وَفَعَلْتَ فَعْلَتَكَ الَّتِي فَعَلْتَ وَأَنتَ مِنَ الْكَافِرِينَ
( 19 ) Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o, căci eşti dintre cei nemulţumitori.”
قَالَ فَعَلْتُهَا إِذًا وَأَنَا مِنَ الضَّالِّينَ
( 20 ) Moise spuse: “Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi.
فَفَرَرْتُ مِنكُمْ لَمَّا خِفْتُكُمْ فَوَهَبَ لِي رَبِّي حُكْمًا وَجَعَلَنِي مِنَ الْمُرْسَلِينَ
( 21 ) Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi.
وَتِلْكَ نِعْمَةٌ تَمُنُّهَا عَلَيَّ أَنْ عَبَّدتَّ بَنِي إِسْرَائِيلَ
( 22 ) Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?”
قَالَ فِرْعَوْنُ وَمَا رَبُّ الْعَالَمِينَ
( 23 ) Faraon spuse: “Cine este, aşadar, Domnul lumilor?”
قَالَ رَبُّ السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضِ وَمَا بَيْنَهُمَا ۖ إِن كُنتُم مُّوقِنِينَ
( 24 ) Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!”
قَالَ لِمَنْ حَوْلَهُ أَلَا تَسْتَمِعُونَ
( 25 ) Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?”
قَالَ رَبُّكُمْ وَرَبُّ آبَائِكُمُ الْأَوَّلِينَ
( 26 ) Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.”
قَالَ إِنَّ رَسُولَكُمُ الَّذِي أُرْسِلَ إِلَيْكُمْ لَمَجْنُونٌ
( 27 ) Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.”
قَالَ رَبُّ الْمَشْرِقِ وَالْمَغْرِبِ وَمَا بَيْنَهُمَا ۖ إِن كُنتُمْ تَعْقِلُونَ
( 28 ) Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!”
قَالَ لَئِنِ اتَّخَذْتَ إِلَٰهًا غَيْرِي لَأَجْعَلَنَّكَ مِنَ الْمَسْجُونِينَ
( 29 ) Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.”
قَالَ أَوَلَوْ جِئْتُكَ بِشَيْءٍ مُّبِينٍ
( 30 ) Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?”
قَالَ فَأْتِ بِهِ إِن كُنتَ مِنَ الصَّادِقِينَ
( 31 ) Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!”
فَأَلْقَىٰ عَصَاهُ فَإِذَا هِيَ ثُعْبَانٌ مُّبِينٌ
( 32 ) Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur!
وَنَزَعَ يَدَهُ فَإِذَا هِيَ بَيْضَاءُ لِلنَّاظِرِينَ
( 33 ) El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau!
قَالَ لِلْمَلَإِ حَوْلَهُ إِنَّ هَٰذَا لَسَاحِرٌ عَلِيمٌ
( 34 ) Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit!
يُرِيدُ أَن يُخْرِجَكُم مِّنْ أَرْضِكُم بِسِحْرِهِ فَمَاذَا تَأْمُرُونَ
( 35 ) El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?”
قَالُوا أَرْجِهْ وَأَخَاهُ وَابْعَثْ فِي الْمَدَائِنِ حَاشِرِينَ
( 36 ) Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune
يَأْتُوكَ بِكُلِّ سَحَّارٍ عَلِيمٍ
( 37 ) şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.”
فَجُمِعَ السَّحَرَةُ لِمِيقَاتِ يَوْمٍ مَّعْلُومٍ
( 38 ) Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă
وَقِيلَ لِلنَّاسِ هَلْ أَنتُم مُّجْتَمِعُونَ
( 39 ) şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat?
لَعَلَّنَا نَتَّبِعُ السَّحَرَةَ إِن كَانُوا هُمُ الْغَالِبِينَ
( 40 ) Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.”
فَلَمَّا جَاءَ السَّحَرَةُ قَالُوا لِفِرْعَوْنَ أَئِنَّ لَنَا لَأَجْرًا إِن كُنَّا نَحْنُ الْغَالِبِينَ
( 41 ) Vrăjitorii i-au spus lui Faraon apropiindu-se: “De vom ieşi învingători, vom căpăta vreo răsplată?”
قَالَ نَعَمْ وَإِنَّكُمْ إِذًا لَّمِنَ الْمُقَرَّبِينَ
( 42 ) “Da, şi veţi fi în suita mea.”
قَالَ لَهُم مُّوسَىٰ أَلْقُوا مَا أَنتُم مُّلْقُونَ
( 43 ) Moise le spuse: “Aruncaţi ce aveţi de aruncat.”
فَأَلْقَوْا حِبَالَهُمْ وَعِصِيَّهُمْ وَقَالُوا بِعِزَّةِ فِرْعَوْنَ إِنَّا لَنَحْنُ الْغَالِبُونَ
( 44 ) Ei îşi aruncară funiile şi toiegele spunând: “Prin puterea lui Faraon, vom fi învingători!”
فَأَلْقَىٰ مُوسَىٰ عَصَاهُ فَإِذَا هِيَ تَلْقَفُ مَا يَأْفِكُونَ
( 45 ) Moise îşi aruncă toiagul şi acesta înghiţi ceea ce ei născociseră.
فَأُلْقِيَ السَّحَرَةُ سَاجِدِينَ
( 46 ) Vrăjitorii căzură atunci în genunchi
قَالُوا آمَنَّا بِرَبِّ الْعَالَمِينَ
( 47 ) spunând: “Noi credem în Domnul lumilor!
رَبِّ مُوسَىٰ وَهَارُونَ
( 48 ) Domnul lui Moise şi al lui Aaron!”
قَالَ آمَنتُمْ لَهُ قَبْلَ أَنْ آذَنَ لَكُمْ ۖ إِنَّهُ لَكَبِيرُكُمُ الَّذِي عَلَّمَكُمُ السِّحْرَ فَلَسَوْفَ تَعْلَمُونَ ۚ لَأُقَطِّعَنَّ أَيْدِيَكُمْ وَأَرْجُلَكُم مِّنْ خِلَافٍ وَلَأُصَلِّبَنَّكُمْ أَجْمَعِينَ
( 49 ) Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Veţi afla curând! Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, iar apoi voi pune să vă răstignească pe toţi”
قَالُوا لَا ضَيْرَ ۖ إِنَّا إِلَىٰ رَبِّنَا مُنقَلِبُونَ
( 50 ) Ei spuseră: “Nu ne pasă, căci noi la Domnul nostru ne întoarcem.
إِنَّا نَطْمَعُ أَن يَغْفِرَ لَنَا رَبُّنَا خَطَايَانَا أَن كُنَّا أَوَّلَ الْمُؤْمِنِينَ
( 51 ) Noi cu tărie dorim ca Domnul nostru să ne ierte nouă greşelile noastre, căci noi suntem întâii credincioşi.”
وَأَوْحَيْنَا إِلَىٰ مُوسَىٰ أَنْ أَسْرِ بِعِبَادِي إِنَّكُم مُّتَّبَعُونَ
( 52 ) Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă cu robii Mei noaptea. Veţi fi urmăriţi.”
فَأَرْسَلَ فِرْعَوْنُ فِي الْمَدَائِنِ حَاشِرِينَ
( 53 ) Faraon îşi trimise adunători în cetăţi:
إِنَّ هَٰؤُلَاءِ لَشِرْذِمَةٌ قَلِيلُونَ
( 54 ) “Aceştia nu sunt decât o ceată mică
وَإِنَّهُمْ لَنَا لَغَائِظُونَ
( 55 ) şi sunt foarte furioşi pe noi,
وَإِنَّا لَجَمِيعٌ حَاذِرُونَ
( 56 ) însă noi suntem mulţi şi cu mintea trează.”
فَأَخْرَجْنَاهُم مِّن جَنَّاتٍ وَعُيُونٍ
( 57 ) Noi i-am izgonit din grădini, de la izvoare,
وَكُنُوزٍ وَمَقَامٍ كَرِيمٍ
( 58 ) de la comori şi de la loc îmbelşugat.
كَذَٰلِكَ وَأَوْرَثْنَاهَا بَنِي إِسْرَائِيلَ
( 59 ) Astfel Noi le-am dat moştenire fiilor lui Israel.
فَأَتْبَعُوهُم مُّشْرِقِينَ
( 60 ) I-au urmărit înspre Răsărit.
فَلَمَّا تَرَاءَى الْجَمْعَانِ قَالَ أَصْحَابُ مُوسَىٰ إِنَّا لَمُدْرَكُونَ
( 61 ) Când cele două gloate se zăriră, soţii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!”
قَالَ كَلَّا ۖ إِنَّ مَعِيَ رَبِّي سَيَهْدِينِ
( 62 ) Moise spuse: “Ba nu!... Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi!
فَأَوْحَيْنَا إِلَىٰ مُوسَىٰ أَنِ اضْرِب بِّعَصَاكَ الْبَحْرَ ۖ فَانفَلَقَ فَكَانَ كُلُّ فِرْقٍ كَالطَّوْدِ الْعَظِيمِ
( 63 ) Noi i-am dezvăluit atunci lui Moise: “Loveşte marea cu toiagu-ţi.” Ea se va despica atunci, şi fiece parte va fi asemenea unui munte grozav.
وَأَزْلَفْنَا ثَمَّ الْآخَرِينَ
( 64 ) Noi i-am lăsat pe ceilalţi să se apropie,
وَأَنجَيْنَا مُوسَىٰ وَمَن مَّعَهُ أَجْمَعِينَ
( 65 ) în timp ce pe Moise l-am mântuit cu cei care se aflau cu el,
ثُمَّ أَغْرَقْنَا الْآخَرِينَ
( 66 ) i-am înecat pe cei care îi urmăreau.
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 67 ) Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 68 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
وَاتْلُ عَلَيْهِمْ نَبَأَ إِبْرَاهِيمَ
( 69 ) Istoriseşte-le povestea lui Abraham!
إِذْ قَالَ لِأَبِيهِ وَقَوْمِهِ مَا تَعْبُدُونَ
( 70 ) El spuse tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?”
قَالُوا نَعْبُدُ أَصْنَامًا فَنَظَلُّ لَهَا عَاكِفِينَ
( 71 ) Ei spuseră: “Ne închinăm unor idoli, de care rămânem legaţi.”
قَالَ هَلْ يَسْمَعُونَكُمْ إِذْ تَدْعُونَ
( 72 ) El spuse: “Vă aud când îi chemaţi?
أَوْ يَنفَعُونَكُمْ أَوْ يَضُرُّونَ
( 73 ) Vă folosesc ori vă păgubesc?”
قَالُوا بَلْ وَجَدْنَا آبَاءَنَا كَذَٰلِكَ يَفْعَلُونَ
( 74 ) Ei spuseră: “Nu!... Noi i-am aflat şi pe taţii noştri făcând la fel.”
قَالَ أَفَرَأَيْتُم مَّا كُنتُمْ تَعْبُدُونَ
( 75 ) El spuse: “Aţi văzut la ce vă închinaţi,
أَنتُمْ وَآبَاؤُكُمُ الْأَقْدَمُونَ
( 76 ) voi şi strămoşii voştri dintâi?
فَإِنَّهُمْ عَدُوٌّ لِّي إِلَّا رَبَّ الْعَالَمِينَ
( 77 ) Aceşti idoli îmi sunt vrăjmaşi, şi nu Domnul lumilor
الَّذِي خَلَقَنِي فَهُوَ يَهْدِينِ
( 78 ) care m-a creat. El este Cel ce mă călăuzeşte;
وَالَّذِي هُوَ يُطْعِمُنِي وَيَسْقِينِ
( 79 ) El este Cel ce mă hrăneşte şi mă adapă;
وَإِذَا مَرِضْتُ فَهُوَ يَشْفِينِ
( 80 ) El este Cel ce mă lecuieşte când sunt bolnav;
وَالَّذِي يُمِيتُنِي ثُمَّ يُحْيِينِ
( 81 ) El este Cel ce mă va da morţii şi El mă va învia;
وَالَّذِي أَطْمَعُ أَن يَغْفِرَ لِي خَطِيئَتِي يَوْمَ الدِّينِ
( 82 ) El este Cel ce — aşa râvnesc — îmi va ierta mie greşelile mele în Ziua judecăţii.
رَبِّ هَبْ لِي حُكْمًا وَأَلْحِقْنِي بِالصَّالِحِينَ
( 83 ) Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi rânduieşte-mă între cei drepţi.
وَاجْعَل لِّي لِسَانَ صِدْقٍ فِي الْآخِرِينَ
( 84 ) Fă-mi o limbă ce va vesti Adevărul celor care va să vină.
وَاجْعَلْنِي مِن وَرَثَةِ جَنَّةِ النَّعِيمِ
( 85 ) Rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerilor.
وَاغْفِرْ لِأَبِي إِنَّهُ كَانَ مِنَ الضَّالِّينَ
( 86 ) Iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi.
وَلَا تُخْزِنِي يَوْمَ يُبْعَثُونَ
( 87 ) Nu mă ruşina în Ziua când (oamenii) vor fi sculaţi,
يَوْمَ لَا يَنفَعُ مَالٌ وَلَا بَنُونَ
( 88 ) în Ziua când nici averile, nici copiii nu vor sluji la nimic,
إِلَّا مَنْ أَتَى اللَّهَ بِقَلْبٍ سَلِيمٍ
( 89 ) în afara celor care vin la Dumnezeu cu o inimă curată.”
وَأُزْلِفَتِ الْجَنَّةُ لِلْمُتَّقِينَ
( 90 ) Grădinile vor fi apropiate de cei temători,
وَبُرِّزَتِ الْجَحِيمُ لِلْغَاوِينَ
( 91 ) iar Iadul va fi ivit celor rătăciţi.
وَقِيلَ لَهُمْ أَيْنَ مَا كُنتُمْ تَعْبُدُونَ
( 92 ) Li se va spune: “Unde sunt cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu?
مِن دُونِ اللَّهِ هَلْ يَنصُرُونَكُمْ أَوْ يَنتَصِرُونَ
( 93 ) Vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?”
فَكُبْكِبُوا فِيهَا هُمْ وَالْغَاوُونَ
( 94 ) Vor fi repeziţi în Gheena, ei şi toţi rătăciţii,
وَجُنُودُ إِبْلِيسَ أَجْمَعُونَ
( 95 ) precum şi toate oştirile lui Iblis.
قَالُوا وَهُمْ فِيهَا يَخْتَصِمُونَ
( 96 ) Ei vor spune certându-se între ei:
تَاللَّهِ إِن كُنَّا لَفِي ضَلَالٍ مُّبِينٍ
( 97 ) “Pe Dumnezeu! Noi ne aflam într-o rătăcire vădită
إِذْ نُسَوِّيكُم بِرَبِّ الْعَالَمِينَ
( 98 ) când ne socoteam deopotrivă cu Domnul lumilor!
وَمَا أَضَلَّنَا إِلَّا الْمُجْرِمُونَ
( 99 ) Numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit!
فَمَا لَنَا مِن شَافِعِينَ
( 100 ) Noi nu avem nici un mijlocitor,
وَلَا صَدِيقٍ حَمِيمٍ
( 101 ) nici un prieten zelos!
فَلَوْ أَنَّ لَنَا كَرَّةً فَنَكُونَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ
( 102 ) Dacă ar mai fi pentru noi întoarcere, atunci am fi credincioşi!”
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 103 ) Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 104 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
كَذَّبَتْ قَوْمُ نُوحٍ الْمُرْسَلِينَ
( 105 ) Poporul lui Noe i-a socotit pe trimişi mincinoşi,
إِذْ قَالَ لَهُمْ أَخُوهُمْ نُوحٌ أَلَا تَتَّقُونَ
( 106 ) când fratele lor Noe le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
إِنِّي لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌ
( 107 ) Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 108 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!
وَمَا أَسْأَلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِيَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 109 ) Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 110 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!”
قَالُوا أَنُؤْمِنُ لَكَ وَاتَّبَعَكَ الْأَرْذَلُونَ
( 111 ) Ei spuseră: “Să credem în tine, când cei care te urmează sunt cei prea-umili?”
قَالَ وَمَا عِلْمِي بِمَا كَانُوا يَعْمَلُونَ
( 112 ) El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei,
إِنْ حِسَابُهُمْ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّي ۖ لَوْ تَشْعُرُونَ
( 113 ) numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama!
وَمَا أَنَا بِطَارِدِ الْمُؤْمِنِينَ
( 114 ) Eu nu-i alung pe credincioşi,
إِنْ أَنَا إِلَّا نَذِيرٌ مُّبِينٌ
( 115 ) căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.”
قَالُوا لَئِن لَّمْ تَنتَهِ يَا نُوحُ لَتَكُونَنَّ مِنَ الْمَرْجُومِينَ
( 116 ) Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!”
قَالَ رَبِّ إِنَّ قَوْمِي كَذَّبُونِ
( 117 ) El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos.
فَافْتَحْ بَيْنِي وَبَيْنَهُمْ فَتْحًا وَنَجِّنِي وَمَن مَّعِيَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ
( 118 ) Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”
فَأَنجَيْنَاهُ وَمَن مَّعَهُ فِي الْفُلْكِ الْمَشْحُونِ
( 119 ) Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată,
ثُمَّ أَغْرَقْنَا بَعْدُ الْبَاقِينَ
( 120 ) şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi.
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 121 ) Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 122 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
كَذَّبَتْ عَادٌ الْمُرْسَلِينَ
( 123 ) Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,
إِذْ قَالَ لَهُمْ أَخُوهُمْ هُودٌ أَلَا تَتَّقُونَ
( 124 ) când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?”
إِنِّي لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌ
( 125 ) Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 126 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
وَمَا أَسْأَلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِيَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 127 ) Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
أَتَبْنُونَ بِكُلِّ رِيعٍ آيَةً تَعْبَثُونَ
( 128 ) Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi?
وَتَتَّخِذُونَ مَصَانِعَ لَعَلَّكُمْ تَخْلُدُونَ
( 129 ) Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici?
وَإِذَا بَطَشْتُم بَطَشْتُمْ جَبَّارِينَ
( 130 ) Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi?
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 131 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
وَاتَّقُوا الَّذِي أَمَدَّكُم بِمَا تَعْلَمُونَ
( 132 ) Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi,
أَمَدَّكُم بِأَنْعَامٍ وَبَنِينَ
( 133 ) de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii,
وَجَنَّاتٍ وَعُيُونٍ
( 134 ) grădini şi izvoare.
إِنِّي أَخَافُ عَلَيْكُمْ عَذَابَ يَوْمٍ عَظِيمٍ
( 135 ) Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.”
قَالُوا سَوَاءٌ عَلَيْنَا أَوَعَظْتَ أَمْ لَمْ تَكُن مِّنَ الْوَاعِظِينَ
( 136 ) “Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii!
إِنْ هَٰذَا إِلَّا خُلُقُ الْأَوَّلِينَ
( 137 ) Aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi şi
وَمَا نَحْنُ بِمُعَذَّبِينَ
( 138 ) noi nu vom fi osândiţi.”
فَكَذَّبُوهُ فَأَهْلَكْنَاهُمْ ۗ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 139 ) Ei l-au socotit mincinos şi Noi, atunci, i-am nimicit. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 140 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
كَذَّبَتْ ثَمُودُ الْمُرْسَلِينَ
( 141 ) Tamudiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,
إِذْ قَالَ لَهُمْ أَخُوهُمْ صَالِحٌ أَلَا تَتَّقُونَ
( 142 ) când Salih, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
إِنِّي لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌ
( 143 ) Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 144 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!
وَمَا أَسْأَلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِيَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 145 ) Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
أَتُتْرَكُونَ فِي مَا هَاهُنَا آمِنِينَ
( 146 ) Veţi fi lăsaţi oare să vă tihnească ceea ce aveţi aici
فِي جَنَّاتٍ وَعُيُونٍ
( 147 ) grădini şi izvoare,
وَزُرُوعٍ وَنَخْلٍ طَلْعُهَا هَضِيمٌ
( 148 ) holde şi curmali cu ciorchini grei?
وَتَنْحِتُونَ مِنَ الْجِبَالِ بُيُوتًا فَارِهِينَ
( 149 ) Vă scobiţi cu îndemânare case în munţi?
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 150 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
وَلَا تُطِيعُوا أَمْرَ الْمُسْرِفِينَ
( 151 ) Nu ascultaţi porunca celor necumpătaţi
الَّذِينَ يُفْسِدُونَ فِي الْأَرْضِ وَلَا يُصْلِحُونَ
( 152 ) care seamănă stricăciune pe pământ şi nu fac nimic drept.”
قَالُوا إِنَّمَا أَنتَ مِنَ الْمُسَحَّرِينَ
( 153 ) Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!
مَا أَنتَ إِلَّا بَشَرٌ مِّثْلُنَا فَأْتِ بِآيَةٍ إِن كُنتَ مِنَ الصَّادِقِينَ
( 154 ) Şi fiindcă eşti un om asemenea nouă, adu-ne un semn, dacă spui adevărul!”
قَالَ هَٰذِهِ نَاقَةٌ لَّهَا شِرْبٌ وَلَكُمْ شِرْبُ يَوْمٍ مَّعْلُومٍ
( 155 ) El spuse: “Această cămilă va bea, şi voi veţi bea, fiecare în ziua hotărâtă.
وَلَا تَمَسُّوهَا بِسُوءٍ فَيَأْخُذَكُمْ عَذَابُ يَوْمٍ عَظِيمٍ
( 156 ) Nu-i faceţi nici un rău, căci o osândă într-o zi mare vă va lua.”
فَعَقَرُوهَا فَأَصْبَحُوا نَادِمِينَ
( 157 ) Ei o ologiră, însă dimineaţa se căiră,
فَأَخَذَهُمُ الْعَذَابُ ۗ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 158 ) căci osânda îi luă. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 159 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
كَذَّبَتْ قَوْمُ لُوطٍ الْمُرْسَلِينَ
( 160 ) Poporul lui Lot i-a socotit pe trimişi mincinoşi,
إِذْ قَالَ لَهُمْ أَخُوهُمْ لُوطٌ أَلَا تَتَّقُونَ
( 161 ) când Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
إِنِّي لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌ
( 162 ) Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 163 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
وَمَا أَسْأَلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِيَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 164 ) Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
أَتَأْتُونَ الذُّكْرَانَ مِنَ الْعَالَمِينَ
( 165 ) Vă apropiaţi de bărbaţii din aceste lumi
وَتَذَرُونَ مَا خَلَقَ لَكُمْ رَبُّكُم مِّنْ أَزْوَاجِكُم ۚ بَلْ أَنتُمْ قَوْمٌ عَادُونَ
( 166 ) părăsindu-vă soţiile, create vouă de Domnul vostru? Sunteţi un popor călcător al legii.”
قَالُوا لَئِن لَّمْ تَنتَهِ يَا لُوطُ لَتَكُونَنَّ مِنَ الْمُخْرَجِينَ
( 167 ) Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi izgonit.”
قَالَ إِنِّي لِعَمَلِكُم مِّنَ الْقَالِينَ
( 168 ) El spuse: “Urăsc fapta voastră!
رَبِّ نَجِّنِي وَأَهْلِي مِمَّا يَعْمَلُونَ
( 169 ) Domnul meu! Mântuieşte-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce fac ei.”
فَنَجَّيْنَاهُ وَأَهْلَهُ أَجْمَعِينَ
( 170 ) Noi l-am mântuit pe el şi pe toţi ai săi,
إِلَّا عَجُوزًا فِي الْغَابِرِينَ
( 171 ) în afara unei bătrâne rămase în urmă,
ثُمَّ دَمَّرْنَا الْآخَرِينَ
( 172 ) şi i-am stârpit apoi pe ceilalţi,
وَأَمْطَرْنَا عَلَيْهِم مَّطَرًا ۖ فَسَاءَ مَطَرُ الْمُنذَرِينَ
( 173 ) trimiţând asupra lor o ploaie. Rea a fost ploaia pentru cei cărora li s-a predicat!
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 174 ) Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 175 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
كَذَّبَ أَصْحَابُ الْأَيْكَةِ الْمُرْسَلِينَ
( 176 ) Oamenii din al’Aika i-au socotit pe trimişi mincinoşi,
إِذْ قَالَ لَهُمْ شُعَيْبٌ أَلَا تَتَّقُونَ
( 177 ) când Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
إِنِّي لَكُمْ رَسُولٌ أَمِينٌ
( 178 ) Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطِيعُونِ
( 179 ) Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
وَمَا أَسْأَلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ ۖ إِنْ أَجْرِيَ إِلَّا عَلَىٰ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 180 ) Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
أَوْفُوا الْكَيْلَ وَلَا تَكُونُوا مِنَ الْمُخْسِرِينَ
( 181 ) Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori.
وَزِنُوا بِالْقِسْطَاسِ الْمُسْتَقِيمِ
( 182 ) Cântăriţi cu drept cântar.
وَلَا تَبْخَسُوا النَّاسَ أَشْيَاءَهُمْ وَلَا تَعْثَوْا فِي الْأَرْضِ مُفْسِدِينَ
( 183 ) Nu-i păgubiţi pe oamenii în avutul lor. Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând stricăciune!
وَاتَّقُوا الَّذِي خَلَقَكُمْ وَالْجِبِلَّةَ الْأَوَّلِينَ
( 184 ) Temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile dintâi.”
قَالُوا إِنَّمَا أَنتَ مِنَ الْمُسَحَّرِينَ
( 185 ) Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!
وَمَا أَنتَ إِلَّا بَشَرٌ مِّثْلُنَا وَإِن نَّظُنُّكَ لَمِنَ الْكَاذِبِينَ
( 186 ) Şi fiindcă nu eşti decât un om asemenea vouă, noi gândim că eşti dintre mincinoşi.
فَأَسْقِطْ عَلَيْنَا كِسَفًا مِّنَ السَّمَاءِ إِن كُنتَ مِنَ الصَّادِقِينَ
( 187 ) Prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă spui adevărul!”
قَالَ رَبِّي أَعْلَمُ بِمَا تَعْمَلُونَ
( 188 ) El spuse: “Domnul meu ştie prea bine ceea ce faceţi.”
فَكَذَّبُوهُ فَأَخَذَهُمْ عَذَابُ يَوْمِ الظُّلَّةِ ۚ إِنَّهُ كَانَ عَذَابَ يَوْمٍ عَظِيمٍ
( 189 ) Ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos, însă i-a luat osânda zilei Întunecării. Şi a fost osânda unei zile mari.
إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً ۖ وَمَا كَانَ أَكْثَرُهُم مُّؤْمِنِينَ
( 190 ) Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ الْعَزِيزُ الرَّحِيمُ
( 191 ) Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
وَإِنَّهُ لَتَنزِيلُ رَبِّ الْعَالَمِينَ
( 192 ) El este o pogorâre de la Domnul lumilor.
نَزَلَ بِهِ الرُّوحُ الْأَمِينُ
( 193 ) Duhul lui credincios a pogorât cu el
عَلَىٰ قَلْبِكَ لِتَكُونَ مِنَ الْمُنذِرِينَ
( 194 ) asupra inimii tale ca tu să fii dintre predicatori,
بِلِسَانٍ عَرَبِيٍّ مُّبِينٍ
( 195 ) într-o limbă arabă desluşită.
وَإِنَّهُ لَفِي زُبُرِ الْأَوَّلِينَ
( 196 ) Aceasta se află deja în Psalmii celor dintâi.
أَوَلَمْ يَكُن لَّهُمْ آيَةً أَن يَعْلَمَهُ عُلَمَاءُ بَنِي إِسْرَائِيلَ
( 197 ) Nu este pentru ei un semn pe care învăţaţii fiilor lui Israel îl cunosc?
وَلَوْ نَزَّلْنَاهُ عَلَىٰ بَعْضِ الْأَعْجَمِينَ
( 198 ) Dacă l-am fi pogorât asupra unui străin
فَقَرَأَهُ عَلَيْهِم مَّا كَانُوا بِهِ مُؤْمِنِينَ
( 199 ) şi li l-ar fi citit, ei n-ar fi crezut.
كَذَٰلِكَ سَلَكْنَاهُ فِي قُلُوبِ الْمُجْرِمِينَ
( 200 ) Astfel îi tăiem drum în inimile nelegiuiţilor,
لَا يُؤْمِنُونَ بِهِ حَتَّىٰ يَرَوُا الْعَذَابَ الْأَلِيمَ
( 201 ) însă ei nu cred în el, până ce nu văd osânda cea dureroasă
فَيَأْتِيَهُم بَغْتَةً وَهُمْ لَا يَشْعُرُونَ
( 202 ) ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă.
فَيَقُولُوا هَلْ نَحْنُ مُنظَرُونَ
( 203 ) Ei vor spune atunci: “Ni se mai dă un răgaz?”
أَفَبِعَذَابِنَا يَسْتَعْجِلُونَ
( 204 ) Ei cer venirea osândei Noastre degrabă?
أَفَرَأَيْتَ إِن مَّتَّعْنَاهُمْ سِنِينَ
( 205 ) Chiar de le dăruim bucurii ani de zile, tu nu vezi că
ثُمَّ جَاءَهُم مَّا كَانُوا يُوعَدُونَ
( 206 ) tot vine la ei ceea ce li s-a făgăduit şi
مَا أَغْنَىٰ عَنْهُم مَّا كَانُوا يُمَتَّعُونَ
( 207 ) îndestularea nu le va mai fi de nici un folos?
وَمَا أَهْلَكْنَا مِن قَرْيَةٍ إِلَّا لَهَا مُنذِرُونَ
( 208 ) Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut predicatori.
ذِكْرَىٰ وَمَا كُنَّا ظَالِمِينَ
( 209 ) întru amintire, căci Noi nu suntem nedrepţi.
وَمَا تَنَزَّلَتْ بِهِ الشَّيَاطِينُ
( 210 ) Nu diavolii s-au pogorât cu el!
وَمَا يَنبَغِي لَهُمْ وَمَا يَسْتَطِيعُونَ
( 211 ) Acesta nu le este pe plac, însă sunt neputincioşi!
إِنَّهُمْ عَنِ السَّمْعِ لَمَعْزُولُونَ
( 212 ) Ei vor fi îndepărtaţi de la ascultarea lui.
فَلَا تَدْعُ مَعَ اللَّهِ إِلَٰهًا آخَرَ فَتَكُونَ مِنَ الْمُعَذَّبِينَ
( 213 ) Nu chema alt dumnezeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi.
وَأَنذِرْ عَشِيرَتَكَ الْأَقْرَبِينَ
( 214 ) Previne-i pe cei mai apropiaţi din obştea ta!
وَاخْفِضْ جَنَاحَكَ لِمَنِ اتَّبَعَكَ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ
( 215 ) Coboară-ţi aripa asupra credincioşilor care te urmează.
فَإِنْ عَصَوْكَ فَقُلْ إِنِّي بَرِيءٌ مِّمَّا تَعْمَلُونَ
( 216 ) Spune-le când nu-ţi dau ascultare: “Eu n-am nici o vină pentru ceea ce faceţi!”
وَتَوَكَّلْ عَلَى الْعَزِيزِ الرَّحِيمِ
( 217 ) Încrede-te în Puternicul, Milostivul.
الَّذِي يَرَاكَ حِينَ تَقُومُ
( 218 ) El te vede când te ridici
وَتَقَلُّبَكَ فِي السَّاجِدِينَ
( 219 ) şi când te vânzoleşti printre cei prosternaţi.
إِنَّهُ هُوَ السَّمِيعُ الْعَلِيمُ
( 220 ) El este Auzitorul, Ştiutorul!
هَلْ أُنَبِّئُكُمْ عَلَىٰ مَن تَنَزَّلُ الشَّيَاطِينُ
( 221 ) Să vă dau de ştire asupra cui vor pogorî diavolii?
تَنَزَّلُ عَلَىٰ كُلِّ أَفَّاكٍ أَثِيمٍ
( 222 ) Ei pogoară asupra oricărui clevetitor păcătos!
يُلْقُونَ السَّمْعَ وَأَكْثَرُهُمْ كَاذِبُونَ
( 223 ) Ei ciulesc urechea..., însă cei mai mulţi sunt mincinoşi.
وَالشُّعَرَاءُ يَتَّبِعُهُمُ الْغَاوُونَ
( 224 ) Şi poeţii! Ei sunt urmaţi doar de cei care se rătăcesc.
أَلَمْ تَرَ أَنَّهُمْ فِي كُلِّ وَادٍ يَهِيمُونَ
( 225 ) Nu-i vezi oare? Ei aiurează în fiece vale,
وَأَنَّهُمْ يَقُولُونَ مَا لَا يَفْعَلُونَ
( 226 ) spunând ceea ce nu fac,
إِلَّا الَّذِينَ آمَنُوا وَعَمِلُوا الصَّالِحَاتِ وَذَكَرُوا اللَّهَ كَثِيرًا وَانتَصَرُوا مِن بَعْدِ مَا ظُلِمُوا ۗ وَسَيَعْلَمُ الَّذِينَ ظَلَمُوا أَيَّ مُنقَلَبٍ يَنقَلِبُونَ
( 227 ) în afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi se apără când sunt nedreptăţiţi. Cei nedrepţi vor cunoaşte curând pe ce parte s-au întors!
